Te-ai gândit tu vreodată
Cât ți-e viața de curată?
Ce-ai făcut pe-acest pământ,
Cum vei pleca spre mormânt?
De-ai făcut ce este bine
Crede-mă, Domnul minte ține!
Și asta te avantajează
În călătoria ce urmează...
Când Domnul va veni,
Copilași-Și va răpi,
Dar tu vei fi oare?
Nu ești tu-n focul mare?
Schimbă-te, frate, nu sta!
Și spre foc nu te-ndrepta!
Tu n-auzi oare,
Că Cineva-ți face chemare? !
El te cheamă ne-ncetat
Și plânge că tu L-ai uitat.
Plânge și e-ntristat
Căci sufletul tău nu se lasă chemat...
De ce ești rău ore? ! ...
De ce nu răspunzi la a Sa chemare? !
Nu auzi tu glasul Său
Ce strigă numele tău?
Te strigă și te așteaptă
Cu masa gata preparată...
El te-așteaptă în grădină
Să-ți dea haina divină...
Haide, frate, nu sta
Vin-odată-n Casa Sa!
Și pune-ți întrebare
Încotro te duci tu, oare?